Cum sa fii ninja intr-un oras de umbreliti

Nu stiu cum e prin alte orase, insa la mine cerul mereu gri si ploaia m-a tampit de cap. Ieri am fost prin oras cu ceva treaba, da, taman cand ploua. Si vreau sa va spun ca este un mare chin sa mergi pe jos in oras atunci cand ploua.

Umbreliti apar din toate partile ca ciupercile dupa ploaie. Sa nu mai zic de nesimtitii care merg cu masina, cu viteza, prin balti si te improasca. Eu pe astia nu-i inteleg, unde se duc de se grabesc? Le e frica deoarece ploua si li se uda masina prea tare?

Dar in fine, sa revenim la umbrelitii nostri. Un umbrelit este acea persoana, ametita, ce circula pe trotuar precum o curca beata de fericire si e posesoare de umbrela.

Umbrelitu’ circula cu capu-n pamant, intrucat are fobie de balti si cu o umbrela suficient de mare cat sa nu se ude la calcaie. Acesta circula in stiluri precum “zig-zag”, “lenesu”, “grabitu” si “parandartnicul”. De cele mai mai multe ori combina aceste stiluri.

Astfel, tu, ca pieton normal, cu gluga sau cu o umbrela ceva mai mica, trebuie sa fii un adevarat ninja sa te poti strecura printre umbreliti fara sa fii pocnit, din greseala fireste.

Cei mai duri umbreliti sunt cei in varsta. Intrucat au experienta vietii in spate si o cara cu greu, acestia te busesc fara mila si te intreaba “De ce nu te uiti pe unde mergi?”. Fireste ca uneori esti tentat sa-i raspunzi ceva de genul, “Ma scuzati, dar cum imi era greu sa va pasesc, ma gandeam ca aveti camp gravitational propriu. Drept pentru care am asteptat sa va ocolesc circuland pe orbita dumneavoastram insa nu am stiut ca stunteti asteriod.” Dar cine are timp sa asculte un asemenea argument infailibil pe o vreme ploioasa?

De asta zic, cel mai bine, atunci cand ploua, este sa fii ninja. Cu salturi line, alteori smuncite, te strecori printre umbreliti si ajungi acasa cu mai multe calorii consumate decat intr-o sedinta la sala de forta.

Nu stiu cum e prin alte orase, insa la mine cerul mereu gri si ploaia m-a tampit de cap. Ieri am fost prin oras cu ceva treaba, da, taman cand ploua. Si vreau sa va spun ca este un mare chin sa mergi pe jos in oras atunci cand ploua.

Umbreliti apar din toate partile ca ciupercile dupa ploaie. Sa nu mai zic de nesimtitii care merg cu masina, cu viteza, prin balti si te improasca. Eu pe astia nu-i inteleg, unde se duc de se grabesc? Le e frica deoarece ploua si li se uda masina prea tare?

Dar in fine, sa revenim la umbrelitii nostri. Un umbrelit este acea persoana, ametita, ce circula pe trotuar precum o curca beata de fericire si e posesoare de umbrela.

Umbrelitu’ circula cu capu-n pamant, intrucat are fobie de balti si cu o umbrela suficient de mare cat sa nu se ude la calcaie. Acesta circula in stiluri precum “zig-zag”, “lenesu”, “grabitu” si “parandartnicul”. De cele mai mai multe ori combina aceste stiluri.

Astfel, tu, ca pieton normal, cu gluga sau cu o umbrela ceva mai mica, trebuie sa fii un adevarat ninja sa te poti strecura printre umbreliti fara sa fii pocnit, din greseala fireste.

Cei mai duri umbreliti sunt cei in varsta. Intrucat au experienta vietii in spate si o cara cu greu, acestia te busesc fara mila si te intreaba “De ce nu te uiti pe unde mergi?”. Fireste ca uneori esti tentat sa-i raspunzi ceva de genul, “Ma scuzati, dar cum imi era greu sa va pasesc, ma gandeam ca aveti camp gravitational propriu. Drept pentru care am asteptat sa va ocolesc circuland pe orbita dumneavoastram insa nu am stiut ca stunteti asteriod.” Dar cine are timp sa asculte un asemenea argument infailibil pe o vreme ploioasa?

De asta zic, cel mai bine, atunci cand ploua, este sa fii ninja. Cu salturi line, alteori smuncite, te strecori printre umbreliti si ajungi acasa cu mai multe calorii consumate decat intr-o sedinta la sala de forta.

Intra pe pagina noastra de Facebook
« Un gest de dragoste, primul concurs eveniment incheiat. Ce le-as darui oamenilor »

Articole pe teme similare

Comenteaza prin Facebook la acest articol:
--->