Daca as fi facut armata

Eu fac parte din ultima generatie care a riscat sa faca armata si din acei putini care au scapat de ea. Efectiv am amanat-o, conform legii de atunci, pana cand nu a mai fost obligatorie. Bucuria din acele momente inca persista si  acum.

Insa zilele trecute, in urma unei discutii, ma gandeam cum ar fi fost daca as fi facut armata. Sincer m-a cam umflat rasu intrucat imi vedeam capu plin de cucuie. Nu, nu va ganditi aiurea, cucuiele ar fi fost de la cate capuri in dinti as fi dat la toti superiorii ofuscati pe viata si imputerniciti de grade sa urle ca tampitii si sa dea comenzi de dragul militariei. Deh, nu-s genul care sa se execute la ordine, mai ales la cele date din aroganta.

Cat priveste specializarea la care as fi vrut sa fiu, mi-ar fi placut la parasutisti, macar aveam ocazia sa fac un sport extrem fara sa platesc. Insa ei se gandisera la vanatori de munte. Oricum, in ambele cazuri avand in vedere sensibilitatea mea la ordine urlate, cred ca faceam armata la divizia de incarcerati. Sau as fi fost lasat la vatra pe motiv de inadaptabilitate, ceea ce ar fi fost mai ieftin pentru armata romana ca se scutea cu plata intretinerii mele.

Totusi imi aduc aminte cand am primit prima instiintare de luare in armata. Simteam o amestecatura de nervi si emotii in timp ce-mi pierdeam aiurea orele pe holurile Comisariatului Militar. Intr-un final mi-a venit randul, am dat testarea psihologica si apoi am fost chemat la controlul medical.  La control am fost bagati pe grupe si a trebuit sa dezbracam de haine (nu de toate) si sa ne aliniem de la mic la mare. Atunci am intrebat “De ce? Mergem in armata sau la femei?”, la care unu din comitet imi zice “Baiete, sa stii ca in armata nu se accepta impertinenta!”. Tonul acelui om si modul cum a vorbit a fost pentru mine primul semn care m-a facut sa inteleg ca nu sunt facut sa fiu soldat.

Pana la urma armata nu a mai fost obligatorie si toata lumea a avut de castigat, eu ca nu am mai facut-o si ei ca nu au avut parte de mine. Si sincer nu as face-o nici acum, ca si serviciu, chiar daca este platita relativ binisor. Cand e sa-mi apar tara gasesc eu modalitati, dar pana atunci nu vreau sa mentin pacea in nu stiu ce tara doar ca anumiti “flamanzi” sa gaureasca pamantul dupa petrol.

Eu fac parte din ultima generatie care a riscat sa faca armata si din acei putini care au scapat de ea. Efectiv am amanat-o, conform legii de atunci, pana cand nu a mai fost obligatorie. Bucuria din acele momente inca persista si  acum.

Insa zilele trecute, in urma unei discutii, ma gandeam cum ar fi fost daca as fi facut armata. Sincer m-a cam umflat rasu intrucat imi vedeam capu plin de cucuie. Nu, nu va ganditi aiurea, cucuiele ar fi fost de la cate capuri in dinti as fi dat la toti superiorii ofuscati pe viata si imputerniciti de grade sa urle ca tampitii si sa dea comenzi de dragul militariei. Deh, nu-s genul care sa se execute la ordine, mai ales la cele date din aroganta.

Cat priveste specializarea la care as fi vrut sa fiu, mi-ar fi placut la parasutisti, macar aveam ocazia sa fac un sport extrem fara sa platesc. Insa ei se gandisera la vanatori de munte. Oricum, in ambele cazuri avand in vedere sensibilitatea mea la ordine urlate, cred ca faceam armata la divizia de incarcerati. Sau as fi fost lasat la vatra pe motiv de inadaptabilitate, ceea ce ar fi fost mai ieftin pentru armata romana ca se scutea cu plata intretinerii mele.

Totusi imi aduc aminte cand am primit prima instiintare de luare in armata. Simteam o amestecatura de nervi si emotii in timp ce-mi pierdeam aiurea orele pe holurile Comisariatului Militar. Intr-un final mi-a venit randul, am dat testarea psihologica si apoi am fost chemat la controlul medical.  La control am fost bagati pe grupe si a trebuit sa dezbracam de haine (nu de toate) si sa ne aliniem de la mic la mare. Atunci am intrebat “De ce? Mergem in armata sau la femei?”, la care unu din comitet imi zice “Baiete, sa stii ca in armata nu se accepta impertinenta!”. Tonul acelui om si modul cum a vorbit a fost pentru mine primul semn care m-a facut sa inteleg ca nu sunt facut sa fiu soldat.

Pana la urma armata nu a mai fost obligatorie si toata lumea a avut de castigat, eu ca nu am mai facut-o si ei ca nu au avut parte de mine. Si sincer nu as face-o nici acum, ca si serviciu, chiar daca este platita relativ binisor. Cand e sa-mi apar tara gasesc eu modalitati, dar pana atunci nu vreau sa mentin pacea in nu stiu ce tara doar ca anumiti “flamanzi” sa gaureasca pamantul dupa petrol.

Intra pe pagina noastra de Facebook
« Bancul zilei: Sotul beat Gropile strazilor din Romania »

Articole pe teme similare

Comenteaza prin Facebook la acest articol:

One Comment on “Daca as fi facut armata

  1. Stefan

    Si eu stau si ma gandesc acum, “ce-ar fi fost daca”….Si totusi, nu-mi pare rau ca nu am facut-o!!! Asa a fost sa fie, sa am noroc si sa scap de ea.

    Reply
--->