Tagged by: oameni

Romania are cea mai mare pondere de vite si dobitoace bipede.

De peste 30 de ani locuiesc intr-un loc superb de pe Pamant, se numeste Romania. Aceasta tara, pe cat de bogata natural este, pe atat de multe Vite si Dobitoace cu chip uman locuiesc in dansa. Chiar daca sunt bipede, aceste animale au foarte multe trasaturi de caracter cu pari si imparicopitatele.

In primul rand aceste vite traiesc in turme sau chiar hoarde. Au un limbaj articulat insa lipsit de sens. Scrierea lor de mana este abia interpretabila, iar limba in care scrie e una lipsita de ortografie si gramatica. Multi cercetatori au banuit ca aceste animale se inrudesc cumva cu prima varianta de om, insa datorita IQ-ului extrem de scazut au ajuns la concluzia ca ele sunt defapt rezultatele unei incrucisari nefericite dintre prosti si vaci sterpe, cele din urmand dandu-le nastere.

Aceste dobitoace emana in jurul lor o lipsa totala si cretina de bun gust si bun simt. Adesea considerandu-se foate frumoase si, cel mai important, JMEKERE. Modul lor de rationare este foarte asemantor unui ragait brutal si fortat, adica scurt si dureros.

Mai departe am sa va prezint trei modalitati prin care puteti recunoaste cu ochiul liber astfel de animale.

In primul rand daca un trotuar are o latime de 4metri, ele vor circula, tropaind in sictir, fix pe mijlocul drumului, neoferind nici o urma de intentie in a se feri cand cineva vine din sens opus sau din spate.

In al doilea rand sunt foarte, dar foarte laudaroase. Atunci cand gatesc mancare, adica o data la luna, ele obisnuiesc sa tina usa de la grajd deschisa pentru a se simti, in tot blocul, mirosul de rahat ranced si ars a ceea ce obsinuiesc sa ingurgiteze.

Iar in al treilea rand, in mijloacele de transport orasenesti(hehe.. ce expresie) ele vor ocupa mereu locul de la usa, blocand astfel accesul celorlalti pasageri ce intentioneaza sa urce sau sa coboare. Acest fapt este explicabil intrucat animalelor le este teama de captivitate.

Bineinteles ca mai sunt si alte modalitati, insa aceste trei sunt cele mai elocvente cu ajutorul carora poti remarca cu usurinta “jitele” din jurul tau.

Problema cea mai mare la aceasta specie inutila este ca se inmulteste extrem de rapid si necontrolat, iar datorita asemanarii, la suprafata, cu omul, ele sunt protejate de anumite drepturi ce nu permite starpirea lor in masa.

De peste 30 de ani locuiesc intr-un loc superb de pe Pamant, se numeste Romania. Aceasta tara, pe cat de bogata natural...

Citeste tot articolul »

Dualitatea si importanta ei

Din cate ati vazut traim intr-o lume duala. Foc-apa, barbat-femeie, plus-minus, bine-rau. Toate acestea sunt importante. Dualitatea este esentiala pentru lumea in care traim, iar orice factor care ar strica aceasta balanta poate genera haos. Dar nu vreau sa ma duc inspre filosofie cu acest subiect.

Ce vreau sa va spun este ca fara aceasta dualitate nu ar exista societate. Da, sunt de parere ca dualitatea este instinctul primar al societatii. Este “adezivul” care ne tine uniti. Dualitatea este factorul care genereaza interese.

Ganditi-va la urmatorul lucru, creierul uman are 2 emisfere, dreapta si stanga. Una reprezinta partea creativa, cealalta partea logica. La fiecare om in parte, una din aceste emisfere este mai “mare”, mai importanta, ea guvernand deciziile respectivului si totodata influenteaza viata acestuia.

Astfel, un om care foloseste emisfera dreapta, creativa, poate fi un artist stralucit, insa nu va reusi sa ajunga pe culmile succesului fara o persoana guvernata de partea stanga a creierului, cea logica. Intrucat cel din urma va sti, mereu, cum sa vanda creatiile artistului.

De asemeni, cel care gandeste matematic fara creativitate nu ar putea perfectiona o inventie.

Prin urmare, daca omul ar fi guvernat in egala masura de ambele emisfere ale creierului, atunci am vorbi despre o societate unitara. Si poate, abia atunci, toti oamenii ar fi egali.

Asa ca pana se obtine gena perfecta, sper ca nu, intrucat nu-i vad rostul, acomodati-va unii cu ceilalti, fiti mai buni si ingaduitori pentru ca aveti nevoie de ajutorul reciproc.

Din cate ati vazut traim intr-o lume duala. Foc-apa, barbat-femeie, plus-minus, bine-rau. Toate acestea sunt importante....

Citeste tot articolul »

Sunt oameni care taie zilele din calendar si oameni care le fac

Timpul este cea mai importanta si valoroasa resursa pentru om. Multi, din pacate, ori nu stiu, ori nu constientizeaza acest lucru. Banii ii recuperezi, sanatatea o mai repari, incredere o refaci, dar timpul pierdut nu ti-l da nimeni inapoi.

Cand suntem mici, ne dorim sa fim mari. Cand suntem mari, ducem dorul zilelor din copilarie. Iar cand ajungem batrani, privim in urma la viata noastra si ne spunem cat de prosti am fost pentru ca…

Nu va mai enervati cand suna ceasul dimineata, cand este luni sau cand se termina week-end-ul ori concediul. Nu va mai doriti sa treaca timpul mai repede sa scapati de scoala, munca sau chiar sa va casatoriti. Pretuiti fiecare secunda si incercati sa va construiti din fiecare zi una buna, care sa conteze. Asta pentru ca veti ajunge intr-un moment cand va veti dori mai mult timp, dar nu va mai fi viata suficienta.

Cu cat iti doresti sa treaca timpul mai repede, dintr-un motiv sau altul, cu atat ratezi unele ocazii ale vietii pe care nu le vezi pentru ca esti grabit. Probabil de asta exista si proverbul “Graba strica treaba”.

Imi place sa zic ca sunt unul din ultima generatie care a prins era comunismului, revolutia si perioada “post-decembrista” si probabil printre ultimii care a apucat o educatie sanatoasa. Mi s-a spus ca atunci cand plec sa nu ma intorc din drum, dar asta nu ca sa fiu superstitios ci hotarat. Sa nu las sa treaca o zi fara o fapta buna si ca in viata un om este dator sa planteze un copac, sa construiasca o casa si sa salveze un om.

Probabil ca nu toti vom reusim sa facem aceste lucruri, dar macar putem sa incerca. Asa ca faceti tot ce va sta in putinta sa dati valoare fiecarei zile, oricat de neinsemnata ar fi.  Pentru ca atunci cand trageti linie si faceti totalul, sa fiti mandri si multumiti de viata pe care ati dus-o!

Timpul este cea mai importanta si valoroasa resursa pentru om. Multi, din pacate, ori nu stiu, ori nu constientizeaza ac...

Citeste tot articolul »

Valoarea unui euro, a unei vieti si omenia

Intrebarea este – cat valoreaza o viata de om?

Nu stiu de ce, dar imi vine in minte piesa celor de la Parazitii, piesa care face referire la aceasta intrebare. Insa nu e nici locul si nici momentul pentru asa ceva. Din pacate, situatia este cat se poate de serioasa si mai ales, grava!

De ceva vreme tot aud de cazuri de leucemie din ce in ce mai des. Sunt absolut ingrozit de rapiditatea cu care numarul acestora creste de parca ar fi cazuri de gripa. Boala nu tine cont de om, de rasa sau de varsta. Este cruda, nemiloasa si de multe ori, necrutatoare.

Cel mai regretabil lucru, in toate aceste situatii, este ca nu boala face victime ci lipsa banilor. Traim in era in care exista leac pentru aproape orice boala, trebuie doar sa ai un anumit buget. In cazul unei leucemii, tratamentul costa  in jur de 100 – 150 mii euro! Ceva socant pentru bolnav si familia acestuia.

In acele momente te uiti la cer si ceri indurare. Te uiti in jur, la semenii tai, si ceri un mic ajutor financiar. Din nefericire, nu in toate cazurile acest ajutor vine. Si atunci stau si ma intreb a cui este vina. A sistemului? A oamenilor? Sau a bolii?

Am analizat cat de bine m-am priceput aceasta situatie, iar punctul negativ din ea este lipsa de educatie. Lipsa care produce indiferenta, ignoranta, nepasare si face ca boala sa se accentueze, iar in final produce moartea.

Recunosc, 100 sau 150 mii euro este o suma fabuloasa pentru multi. Chiar daca, poate, la fel de multi se plimba cu masini ce ajung la o asemenea valoare, e treaba lor. Insa v-ati gandit vreodata cat de mult valoareaza un euro? Si mai ales, cat de mult conteaza ca oamenii sa fie solidari? Imaginati-va urmatorul lucru.

In fiecare luna, multi oameni “arunca” cel putin 1 euro “pe geam”. Atunci cand te duci la paine si nu iei cei 20-30 de bani rest, cand te duci la supermarket si lasi 50 de bani pe banda rulanta pentru ca esti in graba sau cand lasi un leu sau chiar doi unui taximetrist. Daca aduni fiecare banut la care renunti, vei ajunge la o suma lunara de cel putin 1 euro.

Acum te rog sa faci urmatorul exercitiu mintal. Daca tu impreuna cu mine si cu toti ceilalti, care renunta la acel 1 euro lunar, am aduna si dona acesti bani, cred am reusi sa salvam in fiecare luna viata unui bolnav de leucemie.

Prin urmare, oamenii sunt cei care dau valoare banilor si nu invers. Asa ca va rog sa nu-i mai devalorizati lasandu-i ca rest pe te miri unde. Adunati fiecare banut si dati-le valoare printr-o simpla donatie. Si spuneti si prietenilor vostri cat de mult ar putea valora 1 euro!

Intrebarea este - cat valoreaza o viata de om? Nu stiu de ce, dar imi vine in minte piesa celor de la Parazitii, piesa c...

Citeste tot articolul »

Ce le-as darui oamenilor

Zilele trecute am vazut un clip ce mi-a placut, impresionat si inspirat sa scriu acest articol. Intrebarea era una simpla, “Daca ai avea puterea, ce le-ai darui oamenilor?”.

Raspunsurile celor intervievati au fost care mai de care frumose, placute, amuzanta si uimitore, iar lucrul asta mi-a adus aminte de o vorba. Se spune ca atunci cand ii doresti cuiva sanatate, ii doresti pentru ca nu dai de la tine. Gresit! Orice lucru poate fi daruit de un om altui om!

Sanatatea se daruieste prin a fi un medic bun si protector cu oamenii. Putere prin ai pregati pentru viitor. Bani atunci cand oferi un loc de munca. Intelepciune cand ii educi cum sa gandeasca. Libertate cand le spui ca au optiuni. Dragostea prin fapte bune. Iar un viitor frumos prin vointa!

Insa eu, daca as avea putere, le-as darui oamenilor lumea pentru ca este a lor! Daca stau bine si ma gandesc, cred ca am puterea asta, tot ce trebuie sa fac este sa incerc. Voi, incercati?!

Zilele trecute am vazut un clip ce mi-a placut, impresionat si inspirat sa scriu acest articol. Intrebarea era una simpl...

Citeste tot articolul »

Cine sunt eu

“Cine sunt eu?” o intrebare care ne-am pus-o cel putin odata-n viata, in special atunci cand eram mai tineri. O intrebare pentru care ne-am luptat sa obtinem un raspuns, ne-am facut vise sa ajungem undeva si sa devenim raspunsul cautat.

Am studiat, am citit, am legat prietenii si am iubit sincer, am suferit si am plans, toate acestea pentru un singur raspuns. Insa odata cu trecerea timpului, de cele mai multe ori, uitam de aceasta intrebare si prin urmare renuntam sa mai cautam raspunsul. Fara sa ne dam seama, devenim componente dintr-un sistem care ne aloca automat intr-o locatie si o functie necesara lui, nicidecum dorite de noi. Societatea si viata ne transforma in sclavi ai supravietuirii, ne omoara visele si ne invata ca a accepta o realitate este mai usor si mai bine decat sa incerci sa o schimbi.

Bineinteles ca nu doar societatea, viata si timpul sunt vinovati de acest lucru, ci si noi pentru ca instinctul de supravietuire este mult mai puternic decat cel de sacrificiu.

Intr-un mod foarte ironic, cu toate ca supravietuirea implica sacrificiu, de cele mai multe ori sacrificam visele, dorintele si sentimentele noastre doar pentru a supravietui, pentru a trai intr-o limita cat mai aproape de una decenta.

Poate ca ar fi mai bine sa invatam sa fim mai puternici, mai consecventi, sa luptam mai mult si sa renuntam mai greu. Sa sacrificam timp si resurse in loc de dorinte si vise pentru ca pana la urma viata este tot ce avem si daca tot o traim, daca tot suntem aici, ar fi pacat sa nu facem ceea ce dorim.

Daca nu stim cine suntem, uitam de noi si uitam sa traim.

"Cine sunt eu?" o intrebare care ne-am pus-o cel putin odata-n viata, in special atunci cand eram mai tineri. O intrebar...

Citeste tot articolul »

De ce sa citesti carti

Atunci cand deschizi o carte, deschizi o poarta catre cunoastere. Cunoasterea a tot ceea ce te inconjoara si mai ales, cunoasterea de sine.

Se spune ca avantajul intr-un razboi il au cei care detin informatia si cunosc adevarul. In fiecare zi ducem o lupta cu viata si cu noi insine, iar cartile ne pot ajuta sa fim in avantaj si chiar sa castigam acest razboi.

Precum sudura ce uneste zalele unui lant, asa si cartile unesc gandurile tale, completeaza cunostintele lipsa si determina creierul sa functioneze ca un tot unitar. Cartile te fac cu adevarat destept, ele iti imbogatesc atat vocabularul, modul tau de exprimare, cat si imaginatia.

Alte carti te hranesc sufleteste, iti alina durerea si dorul ce il ai. Te ajuta sa descoperi sentimente si sa le intelegi mai bine. Insa unele carti sunt cele in care te vei regasi, care iti vor defini mentalitatea si care te vor ajuta sa iti descoperi drumul si rolul tau in viata.

Sunt carti care te pot face sa devii si bogat, sa-ti descoperi si perfectionezi anumite calitati fizice, psihice, de socializare si sa-ti definesti si perfectionezi inclinatiile care le ai.

De aceea e bine sa citesti, deoarece cartile inseamna decoperire, cunoastere, intelegere si bogatie.

Daca ar fi sa unim toate cartile din lume in una singura, aceea ar fi Biblia Omenirii, iar daca am avea timp sa o citim, atunci am cunoaste Adevarul.

Atunci cand deschizi o carte, deschizi o poarta catre cunoastere. Cunoasterea a tot ceea ce te inconjoara si mai ales, c...

Citeste tot articolul »