01.10.2012
Draga cititorium(daca nu exista notiunea o inventam),
Iti scriu acest articol ca deh, poate nu ai fost atent la anumite chestii de pe aici sau ai anumite neclaritati in ceea ce ma priveste, eu, cel care da cu condeiul virtual pe acest blog.
Cu multa stima iti spun ca NU scriu pentru tine, scriu pentru mine, pentru a tine un jurnal personal al evenimentelor, obiectelor, chestiilor, in general cat si in particular, ce mi-au atras atentia pe parcursul vietii si despre care(datorita, probabil, unui inceput de senilitate senin pus pe baza vietii tracasante) nu as vrea sa le uit.
Daca se intampla ca aceste subiecte sa fie comune, cu atat mai bine, nu inseamna neaparat ca putem fi prieteni, dar cel putin avem despre ce vorbi iar existenta acestui blog nu este chiar atat de personala si isi mai atinge, din multele tinte, inca una.
As mai putea sa-ti spun ca scriu pentru ca asa simt eu nevoia(asta nu inseamna neaparat ca-s egoist) si, poate(nu poate, ci sigur), pentru a atrage atentia asupra unor lucruri ce trebuiesc evidentiate.
Despre mine personal mare lucru nu am ce sa-ti spun si nu vreau sa spun, dar poti trage si singur(daca vrei, nu-i nici musai, nici indicat, neparat)concluzii din ceea ce vei gasi scris pe aici, insa, tin sa-ti precizez anumite, cum ar fi ca nu am nici o culoare politica si nici deservit sau aservit vre unei grupari politice nu mi-s, dar am pareri(pareri adica opinii, nu inchipuiri) despre toate acestea, ce religie is, ce varsta am, ce sex, cu cine si de cate ori, ce mananc si mai ales dece, consider ca sunt chestii irelevante sa le precizez(cel putin acum sau pentru eternitate, nu de alta dar mentinem si o nota de suspans si mister).
Pana la urma, ce e omu’ daca nu suma realizarilor, parerilor si concluziilor lui despre viata si ceea ce contine aceasta!?
